Decăderea din drepturile părintești este ultimul resort prin care autoritățile îi apără pe copiii în situație de risc. Specialiștii în protecția drepturilor copilului spun că separarea de părinți și scoaterea din familie este o măsură extremă, care se aplică atunci când alte acțiuni întreprinse nu mai au efect, și atunci când aceasta ar fi singura soluție de a îndepărta copiii de mediul în care le este amenințată viața, sănătatea și dezvoltarea. Am discutat subiectul cu două specialiste în protecția drepturilor copilului, angajate recent la primăriile Todirești și Pârlița din raionul Ungheni.

În aprilie 2022, trei frați au fost separați de părinții lor, de către specialiștii în protecția drepturilor copilului. Ei au fost plasați în asistența parentală profesionistă. Autoritățile locale susțin că nu au avut altă soluție decât să scoată copiii din familie.

Specialiștii în protecția drepturilor copilului au misiunea să ia în evidență familiile în care sunt copii în situație de risc, să le monitorizeze permanent, să lucreze cu ele și să le acorde asistență, pentru ca să nu se ajungă la separarea copiilor de părinți.

La Todirești există copii supuși violenței. Într-un caz, tata abuzează de alcool, iar mama îi agresează. Specialista în protecția drepturilor copilului din Todirești, Olga Sârbu, afirmă că are șase dosare ale familiilor în care sunt copii în situații de risc. O fată de 16 ani, cu probleme de comportament, a plecat de acasă.

Cum are loc decăderea din drepturile părintești

Părinţii pot fi decăzuţi din drepturile părintești dacă se eschivează de la exercitarea obligaţiilor, inclusiv de la plata pensiei de întreţinere, fac abuz de drepturile părinteşti, se comportă cu cruzime faţă de copil aplicând violenţa fizică sau psihică, atentează la inviolabilitatea sexuală a copilului, are o atitudine imorală și îl influențează negativ, suferă de alcoolism cronic sau de narcomanie, au săvârşit infracţiuni premeditate contra vieţii şi sănătăţii copiilor sau a partenerului. Decăderea din drepturile părinteşti are loc numai pe cale judecătorească și poate fi pornită de celălalt părinte, tutorele copilului, autoritatea tutelară sau procurorul.

Copilul ai cărui părinți sunt decăzuți din drepturi își păstrează posibilitățile patrimoniale bazate pe rudenia cu părinţii şi rudele sale, inclusiv dreptul la succesiune. În cazul în care ambii părinţi sunt decăzuţi din drepturile părinteşti, copilul se pune la dispoziţia autorităţii tutelare și poate fi adoptat.

Potrivit Codului Familiei, părinții pot fi restabiliţi în drepturile părinteşti dacă au încetat împrejurările care au condus la decăderea lor din aceste drepturi şi dacă întoarcerea în familie este în interesul copilului. Restabilirea în drepturile părinteşti se face pe cale judecătorească, în baza cererii persoanei decăzute, cu participarea obligatorie a autorităţii tutelare. La restabilirea în drepturile părintești se ține cont, în mod obligatoriu, de opinia copilului, în conformitate cu vârsta și gradul său de maturitate. Dacă copilul a fost adoptat şi adopţia nu a fost desfăcută, hotărârea privind decăderea din drepturile părinteşti poate fi anulată fără restabilirea drepturilor şi obligaţiilor de părinte, mai prevede Codul Familiei al R. Moldova.

Cum percep copiii violența în familie

Despre problema copiilor care rămân fără îngrijire părintească am discutat cu Livia Mărginean, psihologă și manager de programe la Asociația „Copil, Comunitate, Familie” (CCF Moldova). „Pre-adolescenții își dau seama de comportamentul părinților. Aceștia încearcă să găsească explicații, să înțeleagă ce se întâmplă. Se învinovățesc. Își asumă cele întâmplate. Pot fugi de acasă. (...) Sunt două tipuri de comportament: repetă comportamentul părințiilor sau niciodată nu vor fi ca ei. La copiii mici separarea este foarte traumatică. Ei formează un atașament. Dacă ei cresc în dragoste atunci li se dezvoltă încrederea în sine, au reușite la școală etc. Dacă e invers, efectele sunt nocive. Copiii se închid în sine. Copiii poartă ură pentru toți cei din jur, se afirmă prin negativ”, explică Livia Mărginean.  

„Este foarte bine că frații au fost plasați în asistența parentală profesionistă. Autoritățile au găsit o soluție optimă. Relația unu la unu dă rezultate. Nu pur și simplu li se oferă o farfurie de mâncare, dar asistenții parentali profesioniști știu cum să lucreze cu acești copii, cum să-i convingă că ei n-au nicio vină pentru ceea ce li s-a întâmplat. Îi ajută să se integreze în societate. În asistența parentală se plasează de la unu la trei copii”, precizează Livia Mărginean.

CCF Moldova dezvoltă servicii sociale de zi pentru copii și familiile lor în scopul prevenirii abandonului. CCF Moldova a dezvoltat opt creșe sociale. În anul 2021, CCF Moldova a susținut aprobarea a 28 de familii noi de Asistenți Parentali Profesioniști; a instruit 405 de asistenți parentali în care au fost plasați 816 de copii. Alți 92 de copii au revenit în familiile lor din instituții rezidențiale, iar 190 de copii au rămas în familii fiind ajutate să se descurce mai bine.

Conform datelor prezentate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, la sfârșitul anului 2021, în Republica Moldova erau peste opt mii de copii aflați în situație de risc, dintre care șase mii de copii sunt din sate, iar alte două mii – din orașe. Iar circa 783 de copii au fost supuși unei forme de violență (fizică, sexuală, psihologică, spirituală sau economică). Cei mai mulți copii suportă violența fizică (361 de copii); pe locul al doi-lea e violența psihologică – cu 280 de cazuri, urmează violența econimică (69 de copii), sexuală (59 de copii) și spirituală cu 14 minori. Peste 32.000 de copii au fost separați de părinții lor, dintre care aproape 24 de mii sunt din sate, iar peste opt mii dintre aceștia locuiesc în orașe, arată datele din Raportul statistic anual „Copii aflați în situație de risc și copii separați de părinți”, pentru anul 2021.

Natalia Munteanu,

Acest material este realizat de către Asociația Presei Independente (API) în cadrul Proiectului EVA „Promovarea egalității de gen în raioanele Cahul și Ungheni”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de UN Women în parteneriat cu UNICEF. Părerile și opiniile exprimate aici aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al UN Women, al UNICEF sau al Uniunii Europene.